27 de idei de culturi profitabile pe care le poți planta pe suprafețe mici în 2026: Culturi și plantații alternative, sustenabile și profitabile, chiar și pe un teren de dimensiuni reduse

Dacă nu știi cum să valorifici terenul agricol deținut, îți venim în ajutor cu idei de afaceri agricole și tipurile de culturi profitabile, fie că le vei cultiva pe suprafețe mici sau medii.

Industria agricolă suferă în mod constant schimbări, atât în cererea și profitabilitatea pentru diferite culturi agricole, cât și în ceea ce ține de adaptabilitatea fermierilor la noile condiții climatice și ecologice. Din fericire, există moduri prin care nu numai că vei putea gestiona noile provocări cu care se confruntă afacerile agricole, ci îți poți garanta și o poziție mai bună pe piață, crescând profitabilitatea și fiabilitatea activităților tale. Condiția, însă, este să alegi acele culturi profitabile pentru care există cerere pe piață, se adaptează condițiilor de mediu și pot fi plantate și întreținute utilizând capitalul deja investit sau disponibil spre investiție pentru afacerea ta agricolă.

Mai jos, vei putea găsi cele mai profitabile culturi agricole indiferent care este situația în care te afli și, mai mult, vei descoperi și instrumentele financiare esențiale pentru a-ți asigura continuitatea în afaceri, indiferent de ce-ți rezervă viitorul.

Ce înseamnă o cultură agricolă profitabilă?

Prin cultură profitabilă înțelegem acea cultură agricolă care are potențialul de a genera un venit semnificativ într-un timp relativ scurt de la înființare, care presupune eforturi și costuri minime pentru plantare și exploatare și care este rentabil chiar și pe suprafețe mici de teren. Cu alte cuvinte, profitabilitatea unei culturi agricole trebuie să ia în calcul multipli factori.

De regulă, în agricultură, sunt necesari între doi și trei ani pentru a obține un profit real pe baza unei culturi agricole, primul an fiind de regulă dedicat creșterii efectivelor și intrării în rod, perioada de maturitate fiind crucială pentru amortizarea cheltuielilor.

De asemenea, profitabilitatea crește atunci când cultura poate fi înființată pe suprafețe mici, reducând investiția inițială și permițând valorificarea unui teren restrâns.

Un alt factor cheie îl reprezintă existența unei piețe de desfacere sigure. Înainte de a investi, trebuie să identifici cumpărători și canale de vânzare, pentru a nu rămâne cu producția nevândută.

În plus, o grijă tot mai presantă este și continuitatea culturii agricole alese. Fie că este vorba de degradarea solului, în cazul monoculturilor, sau de durata extinsă pentru maturizare sau recoltele mai slabe cauzate de schimbările climatice și dinamicile ecologice, alegerea unei culturi profitabile presupune și să stabilești fiabilitatea acesteia în contextul terenului tău și al condițiilor în care se regăsește.

Tendințele în agricultură: Culturi tradiționale vs. culturi alternative

În cadrul industriei agricole moderne din România se pot observa două tendințe principale în alegerea de culturi agricole: fermierii care mizează în continuare pe culturile tradiționale (cerealele sau plantele oleaginoase) cultivate, în general, pe suprafețe extinse, și micii producători care exploatează plantarea de culturi alternative sau de nișă, care au o valoare adăugată crescută și pot fi profitabile și pe suprafețe mici.

Culturile tradiționale, precum grâul, porumbul, floarea-soarelui sau rapița, îți pot aduce, de obicei, marje de profit raportate la hectar destul de reduse. Avantajul lor, însă, este că există piețe de desfacere dezvoltate și forme de susținere și subvenții consistente, întrucât reprezintă baza securității alimentare și a economiei agricole naționale, fiind culturi strategice, esențiale pentru aprovizionarea constantă a populației și pentru stabilitatea piețelor agricole. Însă, profitabilitatea acestora rămâne dependentă de nivelul producției, atât netă, cât și raportată la suprafața cultivată. În ani cu producție bună, culturi precum porumbul (cea mai profitabilă cereală din România) sau floarea-soarelui pot atrage profituri bune, însă acestea devin rentabile doar dacă poți obține peste trei tone de produs la un hectar. Însă, în contextul riscurilor climatice tot mai frecvente și mai extreme, dar și al schimbărilor în cerere, fermierii care mizează pe acestea pot risca pierderi considerabile.

Astfel de riscuri pot fi gestionate prin intermediul Asigurărilor pentru agricultori, deși rămân preocupări importante pentru fermierii care optează pentru culturi tradiționale.

Pe de altă parte, micii producători care caută nișe neaccesate în agricultură sau fermierii care iau în calcul diversificarea culturilor pot avea oportunitatea de a accesa noi piețe cu prețuri de vânzare mult mai mari și o modalitate de a reduce degradarea solului și a resurselor naturale.

Culturile mai puțin tradiționale, cum sunt lavanda, cătina, șofranul, plantele medicinale sau fructele de pădure, au cunoscut o creștere în cerere, iar piețele încă nu au ajuns la maturitate, oferind posibilitatea de competiție atât marilor agricultori, cât și micilor producători. Mai mult, multe dintre acestea se pretează și la practici agricole sustenabile, deseori ajutând activ la reducerea dependenței de tehnologii agresive cu solul, prin rotații complexe, conservări și dezvoltarea de permacultură.

Cu alte cuvinte, chiar dacă culturile alternative și sustenabile pot aduce beneficii pe termen lung și prețuri mai bune de vânzare a produselor bio, agricultura ecologică poate implica riscuri mai mari și producții inițial mai mici comparativ cu tehnologiile convenționale. Ca atare, alegerea dintre continuarea cu o cultură convențională și trecerea la una alternativă presupune o analiză atentă a resurselor disponibile și a oportunităților de valorificare.

Mai jos, poți descoperi culturi profitabile pe suprafețe mici, fie că vorbim de plantele de nișă, fructele aflate la mare căutare sau soiurile de legume și verdețuri performante.

10 idei de culturi profitabile de nișă cu valoare ridicată potrivite pentru suprafețe mici

Pe suprafețe mici, culturile de nișă și plantele medicinale/aromatice pot genera profituri substanțiale. Mai jos ai câteva opțiuni populare, care deja s-au remarcat ca mine de aur în agricultura alternativă pe terenuri mici:

1. Lavanda: Este apreciată pentru uleiul esențial și produsele cosmetice și are avantajul că nu necesită teren întins și nici lucrări de întreținere foarte complexe.
2. Cătina: Reprezintă un arbust cu fructe la mare căutare în industria alimentară și farmaceutică, fiind bogate în vitamina C. Un hectar de cătină poate produce până la 10-15 tone de fructe, cu prețuri de 2-3 euro per kilogram la export.
3. Șofranul: Supranumit și aurul roșu, șofranul este cel mai scump condiment din lume. Pe o cultură de câteva mii de metri pătrați se pot obține pistiluri uscate, care apoi se vând cu aproximativ 10-12 euro per gram.
4. Ginseng: Are o rădăcină medicinală cu căutare mare în Asia și Europa pentru utilizarea sa în suplimente naturale și ceaiuri. Necesită umbră, un sol bine drenat și între patru și șase ani până la maturizare, cu o valoare estimată de 500 euro per kilogram de rădăcină uscată.
5. Susan: Cu o perioadă scurtă până la recoltă (între trei și patru luni), cerere crescută pentru boabele de susan negru sau alb și toleranța crescută la secetă, reprezintă o opțiune fiabilă, putând aduce un profit de 2-4 euro per kilogram. Provocarea principală o reprezintă sensibilitatea sa la frig.
6. Plante aromatice: Menta, roinița, busuiocul, oregano sau isopul reprezintă culturi agricole profitabile, care necesită procesare simplă, vin cu o piață dezvoltată (fiind folosite în farmaceutice naturiste, cosmetică și ceaiuri) și au o productivitate mare, cu multiple recolte anuale. Valoarea lor estimată este de 6-12 euro per kilogram de plantă uscată sau 200-400 euro per litru, dacă produci ulei esențial, caz în care este necesară distilarea.
7. Goji: Considerat un superaliment datorită antioxidanților, cultivarea goji reprezintă o oportunitate pentru intrarea pe o piață în dezvoltare, inclusiv în România. Dacă ești dispus să aștepți doi ani pentru intrarea pe rod și poți recolta manual fructele, te poți aștepta la 20-30 lei per kilogram (fructe proaspete) sau 60-100 lei per kilogram (fructe uscate).
8. Cânepa industrială: Planta, împreună cu derivatele sale, este folosită în textile, alimentație, cosmetice și produse de îngrijire personală, având o creștere rapidă, curățând solul și necesitând investiții minime în pesticide. Valorificarea sa, totuși, necesită să închei înțelegeri cu procesatori autorizați. Valoarea estimată pentru materia brută este de până la 1.000 euro per hectar (pentru semințe) sau 400-600 euro per litru de extract.
9. Plante melifere: Culturile de facelia, coriandru, isop sau lavandă pot aduce și un profit indirect, ajutând atât la dezvoltarea apiculturii, în special a producției de miere monofloră, cât și la îmbunătățirea solului și a biodiversității. Aceste culturi pot fi vândute direct, la diferite prețuri de piață, permițându-ți să diversifici producția și în zone adiacente agriculturii.
10. Usturoi românesc: Soiuri autohtone, precum cel de Copălău, au cerere mare, în special pe piețele de produse tradiționale, și nu se oxidează sau perimează ușor. Usturoiul poate genera 12-20 lei per kilogram, însă necesită recoltare în perioade scurte și rotația culturii pentru refacerea solului.

Deși pot aduce profituri crescute, chiar și în cazul unui teren mai mic, aceste culturi vor necesita material săditor de calitate și cunoștințe tehnice. Mai mult, va trebui să aștepți între doi și trei ani ani pentru a obține profit și a-ți atenua investiția inițială. Lavanda și cătina, spre exemplu, intră pe rod maxim abia în al treilea an. În alte situații, recoltarea sau procesarea acestor culturi agricole necesită cunoștințe și capabilități tehnice specifice.

Totuși, avantajul comun pentru toate ideile de culturi profitabile de mai sus este că poți folosi chiar și terenuri de dimensiuni reduse fără a-ți afecta rata profitului, mai ales dacă ai acces la o piață aflată încă în dezvoltare.

Indiferent de cultura aleasă, investiția în material săditor de calitate, muncă și timp poate fi serios afectată de riscuri precum seceta, grindina, înghețul, boli specifice sau atacurile de dăunători. Pentru a-ți asigura afacerea împotriva acestor riscuri și a reduce impactul pierderilor neprevăzute, poți opta pentru Asigurarea culturilor agricole de la Groupama. Aceasta acoperă culturile de câmp, legumele și plantele tehnice, încă din faza de răsărire și până la recoltare, oferindu-ți posibilitatea de a stabili suma asigurată în funcție de valoarea culturii tale și de riscurile cele mai relevante pentru tine.

Află mai multe despre Asigurarea culturilor agricole de la Groupama sau discută cu un consultant pentru a alege polița potrivită fermei tale!

10 idei pentru livada de pomi fructiferi sau fructe de pădure pentru suprafețe mici

Chiar dacă ai doar suprafețe mici la dispoziție, o livadă de pomi fructiferi sau o cultură de fructe de pădure îți pot genera profituri considerabile. Iată câteva idei pentru ce poți cultiva în livada ta:

1. Cireși: Rămân una dintre cele mai profitabile culturi pomicole pe suprafețe mici, datorită cererii ridicate și prețurilor atractive. Cireșele timpurii pot ajunge la prețuri considerabile de până la 100 de lei per kilogram, iar în plin sezon se mențin la aproximativ 10 lei per kilogram. Însă, o livadă intensivă de cireș necesită o investiție inițială semnificativă de până la 20.000 euro pe hectar cu sistem de irigații. În schimb, un hectar poate produce anual între 30 și 35 de tone.
2. Nuci: Deși este considerată o investiție pe termen lung, nucul își păstrează locul printre cele mai populare culturi de livadă. Odată ce intră pe rod, un hectar de nuci poate produce un câștig anual de 10.000 euro, mai ales dacă investești în soiuri altoite, precum Fernor. Chiar dacă investiția inițială este una relativ redusă (până în 2.000 euro pentru puieți altoiți), iar întreținerea este minimă, pomii necesită câțiva ani pentru a intra pe rod.
3. Aluni: Cultura de alun a atras tot mai mult interes din partea fermierilor mici, datorită cererii crescute din industria alimentară. Un hectar de aluni pe rod pot genera aproximativ 8.000 euro pe an, la o producție de 1,5-2 tone de alune în coajă, cu prețuri de piață de 15 lei per kilogram (alune în coajă) și de 50 lei per kilogram (decorticate). Investiția inițială se poate ridica până la 4.000 euro, iar durata de așteptare până la intrarea pe rod este de 4-5 ani. Alunii au, însă, avantajul longevității, plantațiile de aluni putând rezista timp de 50-70 de ani.
4. Căpșuni: Căpșunile sunt printre fructele preferate de români, ceea ce asigură din start un avantaj al cererii ridicate. Cultura căpșunului poate fi înființată atât în câmp deschis, cât și în solar, dar implică investiții în stoloni de calitate și multă muncă manuală. Însă, recolta este ușor de valorificat și poate produce venituri substanțiale (de cel puțin 22.000 euro pe hectar în sezon, pentru soiurile performante). Cu cicluri scurte de producție și posibilitatea extinderii pe verticală, căpșunile pot deveni baza pentru o afacere profitabilă. Nu uita, însă, că vei avea nevoie de rotația culturii odată la câțiva ani.
5. Zmeură: Una dintre cele mai profitabile culturi pentru suprafețe mici, zmeura prezintă o cerere crescută și un preț de vânzare avantajos, de 15-17 lei per kilogram de fructe proaspete, fie că este vândută spre consum sau spre procesare. Aceasta mai are și avantajele productivității, o plantație bine îngrijită de zmeur putând da între 8 și 12 tone per hectar de fructe pe an, și al trăiniciei, o plantație având o viață medie de 8-10 ani. Valorificarea sa, însă, presupune să iei în calcul forța de muncă necesară la cules și perisabilitatea produsului.
6. Afine: Afinul de cultură a devenit popular printre plantațiile de fructe de pădure datorită conținutului bogat în antioxidanți și cererii atât pe piața internă, cât și la export. Deși înființarea unei plantații de afini este costisitoare, necesitând sol acid sau substrat special și butași la ghiveci de doi ani, rentabilitatea unei plantații agricole ajunse la maturitate (după 5 ani, în medie) este crescută, putând produce până la 15 tone per hectar și un profit de 20.000 euro pe hectar. Afinele sunt, în general, mai rezistente decât zmeura sau căpșunile, reducându-se șansele de pierdere a recoltei.
7. Mure: Murul este un alt arbust fructifer de pădure ce poate aduce profituri, însă aici piața începe să devină competitivă. Fructele de mur se vând în medie cu 10-12 lei per kilogram către procesatori sau piețe, însă, în contexte de supraproducție, prețul poate ajunge la 5 lei per kilogram. Plantația de mure poate fi înființată cu ușurință, fiind nevoie doar de spalieri pentru tufe și de tăieri anuale, iar producția este consistentă. Competitivitatea, însă, poate produce riscuri economice pentru profitabilitatea plantației.
8. Cais: Chiar dacă pot părea culturi clasice, deficitul de caise de pe piața locală, concomitent cu menținerea prețurilor la 10 lei per kilogram, poate transforma o livadă de caiși într-o afacere profitabilă. Un avantaj al caisului este că intră relativ rapid pe rod (de regulă din al 3-lea an de la plantare are producție, cu potențial maxim pe la 5-6 ani) și are costuri de întreținere similare cireșului. Chiar dacă costul de înființare este relativ crescut (între 15.000 și 20.000 euro pe hectar), o livadă poate produce până la 30 de tone pe hectar. Caișii sunt, însă, deosebit de sensibili la înghețurile târzii de primăvară.
9. Piersici plate: Soiuri precum Flat Peach au cunoscut o creștere vertiginoasă în popularitate pe piață, găsindu-și locul în magazinele marilor retaileri. Aceste soiuri sunt considerate ca fiind autohtone și dau în medie 25 tone pe hectar, cu un preț de vânzare de 5 lei per kilogram. Investiția într-o livadă de piersic turtit este similară costurilor la cais sau cireș, iar pomii pot intra pe rod din al treilea an. Pe lângă soiurile plate, merită menționate și nectarinele, o altă cultură profitabilă dacă este bine gestionată. Înghețurile târzii de primăvară reprezintă, totuși, un risc crescut, făcând din amplasarea și asigurarea livezii o necesitate pentru continuitate.
10. Coacăz negru: Coacăzele sunt la mare căutare, în special în scopul prelucrării lor în sucuri sau gemuri. Iar, cu o producție de până la 10 tone pe hectar și un profit de 7.000-8.500 euro, înființarea unei astfel de livezi reprezintă o oportunitate de profit.

Indiferent de ce alegi pentru livada sau plantația ta, plantele, efectivele produse și, împreună cu ele, continuitatea afacerii tale agricole pot fi periclitate de diferite riscuri, de la schimbările climatice, la boli și paraziți, care îți pot afecta plantele. Un mod eficient de a gestiona astfel de evenimente este prin intermediul Asigurării viței de vie și a pomilor fructiferi de la Groupama. Astfel, poți asigura suportul lemnos, atât pentru plantațiile neintrate în rod, cât și pentru cele intrate în rod, cu flexibilitatea de a stabili suma asigurată pe hectar și pe kilogram.

Află mai multe despre Asigurarea viței de vie și a pomilor fructiferi sau contactează un consultant Groupama pentru a stabili care este polița potrivită pentru afacerea ta agricolă!

7 culturi profitabile de legume și verdețuri pentru suprafețe mici

Și în rândul legumelor și verdețurilor se găsesc culturi agricole care pot genera profituri crescute chiar și pe suprafețe restrânse, în special dacă te orientezi către piețele de nișă sau vinzi în perioadele de extrasezon.

Iată câteva exemple cunoscute, apreciate de legumicultori pentru rentabilitatea lor:

1. Roșiile: Roșiile sau tomatele sunt adesea considerate cele mai profitabile legume cultivate în România, mai ales dacă sunt valorificate inteligent. Pentru a putea să fii competitiv în cultivarea lor va trebui să recoltezi cât se poate de devreme, recoltele timpurii fiind mai profitabile. Prețul la producător pornește de la 2 lei per kilogram în sezonul de vârf, însă pentru roșiile produse în extrasezon sau de calitate deosebită poate urca la 4-6 lei per kilogram sau chiar mai mult. În plus, va trebui să-ți diversifici soiurile, incluzând în culturile tale atât soiuri inedite, precum roșiile negre, galbene, cherry sau roz, cât și soiurile autohtone cu căutare mare, precum Inima de bou. Investițiile în solarii și în tehnologii de fertilizare și de combatere integrată a bolilor, veniturile de pe un hectar de roșii vor fi considerabile. Însă, investiția inițială este la fel de mare, începând de la 10.000 euro per hectar.
2. Ardei: Ardeii grași sau iuți reprezintă legume profitabile, mai ales dacă te orientezi fie spre soiuri exotice, fie spre producția timpurie în sere. Ardeiul gras și capia cultivați în spații protejate pot avea prețuri foarte bune la început de vară, când oferta e limitată. Însă o nișă și mai interesantă o reprezintă ardeii iuți de soiuri rare sau străine, precum Jalapeno, Habanero sau Carolina Reaper. Chiar dacă ocupă un segment mai mic pe piață, consumatorii interesați de astfel de soiuri vor fi dispuși să plătească prețuri mai mari. Cultura ardeilor iuți are avantajul că nu necesită mult spațiu, putând fi începută chiar și pe un balcon sau o curte mică, iar costurile de pornire sunt reduse.
3. Salata verde: Salata este una dintre cele mai rentabile culturi pe cicluri scurte, în special în extrasezon sau iarna, dacă sunt cultivate în solarii. Fiind o plantă cu perioadă de vegetație de doar 45-50 de zile și relativ rezistentă la frig, salata deseori aduce primii bani ai anului pentru legumicultori. Un alt avantaj al acesteia este tehnologia necesară relativ accesibilă, planta neavând cerințe aparte, necesitând doar sol afânat, irigare bună, aceasta putând crește inclusiv în solarii neîncălzite. Cu o producție potențială de 100.000 de plante pe hectar (dacă crești densitatea de plantare), prețuri de la 2 până la 5 lei per plantă și posibilitatea de a obține până la trei cicluri pe an, salata îți poate garanta un venit sigur.
4. Sparanghelul: Supranumit leguma regală, sparanghelul a devenit tot mai căutat în România pe segmentul HoReCa și în rândul consumatorilor cu venituri crescute, ceea ce face ca oferta internă încă limitată să fie rapid absorbită la prețuri mari. Fiind o cultură perenă, o plantație de sparanghel poate produce timp de 8-10 ani, având vârful de producție între anii 3 și 7. Ca atare, necesită răbdare până când investiția inițială în coroanele de sparanghel își atenuează costurile (aproximativ 20.000 euro per hectar). La maturitate, un hectar de sparanghel bine îngrijit poate produce 6-10 tone de tije pe an, cu un preț de vânzare de 40 lei per kilogram, veniturile anuale ridicându-se până la 40.000 euro per hectar sau mai mult, dacă oferi către export.
5. Kale: O varietate de varză creață, kale s-a transformat dintr-o curiozitate într-un superaliment vedetă, inclus în sucuri detox, salate raw și diete sănătoase. Ca atare, cererea de kale pe piața românească a început să crească, iar numărul producătorilor locali este încă foarte mic, ceea ce oferă o oportunitate pentru noi intrări. Similară cu varza, kale este o plantă relativ ușor de cultivat și rezistentă la frig, permițând cultivarea târzie, în timpul toamnei sau chiar iarna, în spații protejate. Riscurile, însă, sunt secetele și verile toride care pot afecta frunzele fragede, asemenea diferitelor tipuri de dăunători (purici de pământ sau omizi). Prețul pentru kale poate varia, piața fiind încă subdezvoltată, însă, în general, se ridică la 5-7 lei per 200 de grame sau 25-35 lei per kilogram. Un ultim avantaj pentru kale îl reprezintă posibilitatea de recoltare eșalonată: poți rupe frunzele exterioare, iar planta va genera altele noi, făcând-o ideală pentru micii fermieri.
6. Broccoli: Reprezintă o legumă tot mai apreciată pentru calitățile sale nutritive, iar asta se reflectă și în piață, cererea pentru broccoli proaspăt, nu doar congelat, fiind în creștere. Pentru legumicultori, broccoli poate fi o cultură bănoasă. Planta nu este foarte pretențioasă (fiind similară cu conopida), dar rezistă mult mai bine la căldură și poate rămâne pe câmp până mai târziu în an. Cu semințe hibride mai performante, poți obține producții de 10-15 tone pe hectar. Cu prețul unui kilogram de broccoli ridicându-se la 3-5 lei per kilogram, poți realiza venituri de până la 50.000 lei per hectar. Profitul este așadar substanțial, mai ales că planta nu necesită investiții speciale. Riscul principal este instabilitatea cererii, în măsura în care broccoli încă nu a devenit un aliment consumat în masă și constant. Totuși, pentru micii fermieri, broccoli combină practic simplitatea unei culturi de câmp cu prețul mai ridicat specific legumelor de nișă.
7. Mangoldul sau sfecla elvațiană: Mangoldul nu este la fel de cunoscut de consumatori cum este de agricultori, deși este o plantă valoroasă. Frunzele sale se aseamănă la utilizare cu spanacul sau ștevia, iar pe plan internațional mangoldul e apreciat și pentru tulpinile sale colorate. La noi, cererea vine în special de la producătorii de sucuri naturale presate la rece și de la consumatorii interesați în wellness și detoxifiere. Cultivatorii de mangold au avantajul că această cultură crește rapid și permite recoltare continuă, permițând recoltarea eșalonată. Iar prețul de vânzare al mangoldului este bun, 5 lei per 200-400 de grame. În plus, deși se află încă la început pe piața românească, mangoldul autohton a intrat și în supermarketuri, semn că are potențial comercial. Ca atare, mangoldul poate fi o mică mină de aur pentru micii fermieri, întrucât cultura nu prezintă cerințe aparte, fiind similară cu sfecla sau spanacul. Per ansamblu, introducerea mangoldului ca nișă într-o fermă de legume diversificată poate aduce un venit suplimentar consistent.

Ca mic producător, fie că mizezi pe o cultură autohtonă, clasică, fie că diversifici, adoptând culturi profitabile de nișă, orice variație în producție poate însemna un șoc pentru afacerea ta. Din acest motiv, este recomandat să te pregătești din timp pentru evenimentele neprevăzute. Groupama îți vine în ajutor în acest scop, cu Asigurarea culturilor agricole, o poliță care te ajută să garantezi continuitatea financiară a afacerii tale în mod cât mai simplu. Un avantaj esențial dacă ești la început de drum sau dacă ești mic producător este flexibilitatea conferită de asigurare, atât în stabilirea tranșelor de plată, cât și în stabilirea sumei asigurate și în extinderea acoperirilor de bază cu clauze suplimentare.

Află cum îți poți asigura continuitatea indiferent de ce culturi agricole alegi – contactează un consultant Groupama!

Riscurile din agricultură și importanța asigurării culturilor

Indiferent de ce culturi profitabile ai identificat ca fiind „aurul verde” pe care vei miza, afacerea ta agricolă va rămâne expusă la diferite riscuri specifice. Fenomenele meteo extreme (grindină, secetă, inundații, îngheț târziu), bolile și dăunătorii pot afecta dramatic recoltele, iar fluctuațiile de preț, într-o industrie cu rata de profit relativ redusă, pot periclita bunăstarea ta și continuitatea afacerii tale. De exemplu, în anul agricol 2019-2020 seceta extremă a provocat peste 80% din pagubele suferite de fermierii români, culturile cele mai afectate fiind porumbul și floarea-soarelui.

Ca atare, asigurarea recoltei și a culturilor reprezintă o necesitate pentru activitățile tale, nu doar o opțiune. Iar Groupama este alături de tine cu Asigurările agricole oferite pentru micii și marii producători. În particular, Asigurarea culturilor agricole și Asigurarea viței de vie și a pomilor fructiferi reprezintă polițe care îmbină simplitatea și siguranța cu flexibilitatea atât de necesară pentru micii producători și fermierii aflați la început de drum care vor să înceapă cu diferite culturi profitabile pe suprafețe mici. În plus, odată ce începi să-ți dezvolți afacerea și să mecanizezi producția, poți opta și pentru Asigurarea utilajelor agricole.

Oricare ar fi planul tău de acțiune, Groupama este alături de tine și te susține în afacerile agricole. Contactează un consultant Groupama și află cum te putem ajuta!